15 ani? O vârstă prea frumoasă ca s-o umbreşti cu gânduri şi teamă…
“Dacă află tata?”, “Dacă n-o să-i placă LUI ceva la mine?”, “Dacă va dori să mergem prea departe? Poate nu sunt pregătită…”, “Dacă voi lua o BTS?”, “Sau ce fac dacă se rupe prezervativul? Dacă o să-mi ceară s-o facem fără?”
Întrebări care au răspunsuri, da, au şi soluţii poate… Poate chiar favorabile, adică nu foarte deranjante. Dar sunt întrebări care macină oricum, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp (în funcţie şi de caracterul fiecăruia), chiar şi după o eventuală soluţie aplicată.
Stai, vorbesc de soluţii? Ehehe, la 15 ani, teama şi panica au prioritate în faţa gândirii raţionale. De multe ori nici nu reuşim singuri să găsim ideea salvatoare, iar ruşinea de la acea vârstă pentru un aşa subiect ne va împiedica să cerem sprijin şi ajutor de la cineva competent. Ştiu, de multe ori se apelează la forumuri, dar ce te faci dacă primeşti răspunsuri ironice? Sau poate răspunsuri care par serioase, dar de fapt sunt pentru amuzament, deşi pentru un “începător” par credibile şi e gata să le aplice.
Revenind…
Revenind…
Atunci? Ce e de făcut? Atunci profită adolescentule! Profită de tinereţe, iubeşte! Dar poţi arăta asta şi prin îmbrăţisări mai mult sau mai puţin timide sau strânse, prin săruturi mai mult sau mai puţin pasionale, mergi ca la clasele întâi: step by step. Astfel dai posibilitatea şi celui de lângă tine să se obişnuiască cu noi senzaţii. Plimbă-te prin parc! Nu urmări când pleacă părinţii de acasă sau care prieten ţi-ar putea “împrumuta” dormitorul lui.
Iar tu, fată dragă, ai răbdare (de fapt dă-ţi timp) până când vezi TU că e cazul, nu la sugestia celuilalt pe care o asimilezi pentru că “aşa se face”.
Fără frică că te-ar părăsi. Dacă face asta, ai realiza ce om este de fapt şi nu cred că te-ar afecta (sau nu ar trebui să..) să ştii sigur că ai lângă tine o persoană pe care oricum nu te-ai fi putut baza în niciuna din situaţiile expuse în întrebările de la începutul articolului.
Iar dacă rămâne lângă tine după un eventual refuz al tău… va avea de câştigat când veţi decide AMÂNDOI că a venit şi momentul vostru.
Fără frică că te-ar părăsi. Dacă face asta, ai realiza ce om este de fapt şi nu cred că te-ar afecta (sau nu ar trebui să..) să ştii sigur că ai lângă tine o persoană pe care oricum nu te-ai fi putut baza în niciuna din situaţiile expuse în întrebările de la începutul articolului.
Iar dacă rămâne lângă tine după un eventual refuz al tău… va avea de câştigat când veţi decide AMÂNDOI că a venit şi momentul vostru.
Articol scris ieri pe autocar, în drum spre casă şi creat din cauza proastei idei cum că dacă ai 15 ani şi încă eşti virgină nu eşti “cool”. Sau, ca reclama de la Cosmote, eşti “din altă reţea”. Prea multă grabă şi pe lângă asta se mai şi critică cei care nu se grăbesc. Şi din cauza unor ironii la adresa celor “deja prea mari ca să nu fi făcut sex” gen 18-21 sau mai mult. Ei tot la partea de răbdare atât cât cred ei sau până întâlnesc persoana potrivită se încadrează, deşi am tratat articolul pt. cei cu vârste mai fragede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu